4 AM

M-a trezit ploaia parca disperată să ies din zona mea de confort și să mă întreb ce.dracu'.fac.

Oricât m-aș chinui să te salvez, am uitat că m-am înecat de mult și tot ce vreau e să mă agăț de colacul tău.

Uitasem cât de mult îmi place noaptea. Cred că e singurul moment în care ai permisie de la centru să fii trist și să oftezi un gust acru și amar de oboseală.


Unde ești? Ce fac greșit?


Zilele astea i-am auzit numele. Uitasem că a murit.

This place is a prison- The Postal Service.

Unde ești?

teehee?

eu: tu esti asa confuz mereu sau am eu efectul asta?
el: cred ca are legatura si cu tine
eu: aww, ce draguts. :)
el: yeah
is typing...
el: lovely

Ochii care nu se văd, se uită. La tine.

Mă încearcă un sentiment rebel de savurat greșeală după greșeală. Îmi place, totuși, că încă mi se mai permit pufniri de copil și îmi asum cu mândrie replica de "Cândva ar trebui să mă duc la un psiholog.". E un fel de a spune că cele mai nasoale cicatrici te fac un obiect de artă postmodernă pe care mulți avandargiști o preiau sub formă de experiment. Pentru că, în fond, nimeni nu are încredere în imperfecțiune. Iar mie asta îmi place la nebunie.

Avorton

A tăia de la rădăcină.
Singura metodă de a rupe cordonul ombilical
dintre tine și energii care te parazitează
inutil și gratis.
La început ustură,
Dar apoi îți aduci aminte cum e să respiri.

n-avem bani de pufuleti

El: hai ca iti trece

Eu: hai scuteste-ma

El: vrei sa ne certam?!?

Eu: vrei sa te fac sa plangi, baietel?

Eu: cand ma certam eu, tu te jucai cu puta in nisip.

Eu: iar acolo in camp n-aveati nisip

Eu: ceea e ce si mai trist

El: oho, era nisip peste tot

Eu: il luai la borcan

Eu: cand mergeai la mamaia

Eu: stiu eu

Eu: borcanul tau cu amintiri

Eu: nasturi de la primul meci de fotbal

Eu: pe care-i puneai in sticle de plastic, ca n-aveai fluier

Eu: ai tai nu iti dadeau bani de pufuleti

El: nu-mi placeau pufuletii

El: pff

Eu: pai normal, ca sunt acri strugurii

Eu: de asta aveai si borcan de nisip

Eu: cand te simteai singur, te duceai in casa si-ti bagai puta in el

El: ce-ai fumat fara mine?

Eu: dafuck did i just say :))

cercuri de refuz.

Uneori îmi vine să pocnesc pereții din jurul meu cu tot ce e mai zgomotos: farfurii, cuțite, pumni, țipete, sticle, furculițe și oricare alt lucru din veselă.

Și-apoi, după ce l-am ciobit îndeajuns de tare, să-mi sprijin obrajii de el și să adormim obosiți și înlăcrimați. Să-i cer iertare, el să mă ierte și să-i spun "ia-mă în brațe" cu ultima suflare. Iar apoi să dispărem o lungă perioadă într-un turn al uitării, unde ne-am vindeca ciobiturile, pumnii și ochii.

Note to self

Mi-e dor tare de ai mei.


Spune-le și lor asta.